Skip to content Skip to footer

Administrativ

Compartimente

Comuna Alma

Personalități

Obiceiuri și tradiții

Folclor

Localizare

Comuna Alma este amplasată în Podișul Dumbrăveni, în partea de nord - est a județului Sibiu, pe malul drept al răului Târnava Mare, la 13 km de municipiul Mediaș.

Administrativ

Compartimente

Comuna Alma

Personalități

Obiceiuri și tradiții

Folclor

Localizare

Comuna Alma este amplasată în Podișul Dumbrăveni, în partea de nord - est a județului Sibiu, pe malul drept al răului Târnava Mare, la 13 km de municipiul Mediaș.

Curcean Alexandru Bazil

primarul comunei Alma

Cuvântul primarului

Am deosebita plăcere de a vă ura "Bun venit!" pe pagina web a Primăriei Alma.
Tuturor celor ce veți parcurge această pagină de web - oaspeți sau localnici - vă adresez salutul meu și al întegii mele echipe. Împreună cu dumneavoastră doresc să găsim soluții la toate problemele comunei, la nevoile și aspirațiile dumneavoastră, pornind de la ideea că într-o societate deschisă și democratică, administrația există pentru a servi cetățenii.
Începem un drum presărat cu încredere, energie și entuziasm pentru a pune în practică toate proiectele de interes pentru comunitatea noastră.

Atribuții

Rapoarte

Dispoziții

Audiențe

Populație

1692

Gospodării:

618

Grădinițe

3

Școli

3

Proiecte de infrastructură rutieră Sursa finanțării
Modernizare străzi în localitățile Alma, Smig și Giacaș, comuna Alma, județul Sibiu Fonduri Naționale

Prognoza Meteo

Ora locală

9:36 pm

Calendarul Ortodox

Interes Public

Anunțuri locale

Vânzări terenuri

Anunțuri locale

Posturi Vacante

Galerie Foto

 

Vezi mai mult…

Personalități Locale

N. 1805 - D. 1887

Timotei Cipariu

A fost un erudit român transilvănean, revoluționar pașoptist, politician în Transilvania, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”, poliglot (cunoștea circa 15 limbi).

A publicat o foarte lungă serie de studii asupra limbii române și a gramaticii sale, fiind considerat unul dintre întemeietorii filologiei și lingvisticii românești. A fost membru al Societății Literare Române, viitoarea Academie Română, fiind ales mai târziu vicepreședintele ei.

Prin studiile sale a căutat să dovedească drepturile istorice ale poporului român și originea sa romană. Influențat de Școala Ardeleană, a fost unul dintre adepții latinismului și ai ortografiei etimologice, fapt pentru care a propus folosirea predilectă a cuvintelor de origine latină și evitarea cuvintelor de origine nelatină. Pe tărâm politic s-a numărat printre militanții pentru drepturile poporului român din Transilvania, fiind unul dintre cei zece secretari ai Adunării Naționale de la Blaj din 1848.

Membru în Delegația trimisă la Curtea imperială din Viena spre a prezenta revendicările românești, membru în Comitetul Național Român din Sibiu, iar în 1863-1864 membru în Dieta de la Sibiu.

Obiceiuri și tradiții

Folclor

Grupul Folcloric Almășanu

Grupul Almășanu a fost înființat în anul 2009 , cu un număr de 16 femei și 6 bărbați. În anul 2012 au fost absolvenți a scolii Populare de Arta ,,Ilie Micu” Sibiu, sub îndrumarea dlui profesor Chis Ioan. Au participat la diferite concerte atât cu muzica populara, pricesne și colinde tradiționale prin care au promovat folclorul autentic zonei de pe Târnava Mare . Din grup fac parte următorii artiști vocali : Luminița Maria Dejan, Iulia Lăpădat și Ilarie Lăpădat.
Grupul are doua albume de melodii populare, care se afla și pe rețelele de socializare.

Folclor

Ansamblul Poienița

Ansamblul a realizat o transpunere a tezaurului folcloric de pe Târnava Mare, concretizată într-un spectacol de obiceiuri populare, de îmbinare a cântecului, a dansului și a graiului popular din sat, precum și din celelalte localități din apropiere. „Prin activitățile noastre, urmărim să păstrăm bogăția culturală a valorilor noastre tradiționale, care aparțin unui sat de oameni gospodari, plini de creativitate și talent.
Ansamblul Folcloric «Poienița» Șmig este format din 20 de persoane, localnici, de diferite vârste, majoritatea dintre ei intelectuali, printre care preotul satului, precum și primarul, împreună cu profesori, contabili, farmaciști și alții. Cântecul popular a avut un rol important în viața de zi cu zi a oamenilor de la sat.

Artiștii locali au încercat să trezească anumite amintiri celor care astăzi au o vârstă mai înaintată, dar și celor mai tineri, care au aflat despre aceste obiceiuri din poveștile bunicilor. Două dintre datini au fost prezentate, respectiv „șezătoarea fetelor” și „plecatul în armată al băieților”.

În șezători, tinerii aveau ocazia să se întâlnească între ei fără prezența stânjenitoare a părinților și chiar se legau și dezlegau prietenii, ba chiar se făceau și chiar planuri de căsătorie. Șezătoarea a fost locul unde se învățau diferite deprinderi practice, dar derulau și numeroase obiceiuri. La un moment dat, lucrul înceta, fetele fiind servite cu diferite bucate de către gazdă.

Sate Aparținătoare

Satul Alma (Alma Mică Săsească) este menționat începând cu anul 1317 în forma possessio Almas, terra seu possessio Almas (1325), Almaas (1446), Szászalmás (1760-1762 – în conscripția Buccow), Szász (Kis) Almás, Almáschken, Almas (1854 – în Buletinul Guberniului Provinciale pentru Marele Principat Transilvania), Kűkűllöalmás (1913 – în Magyaroszág – A magzar szent korona országainak helységnévtára – Indicatorul localităților din țările sfintei coroane maghiare).

Vezi mai mult

Satul Șmig era numit de sași Schmiegen, probabil cu semnificația a șerpui, a îndoi, a mlădia, datorită văii care se îndoaie ca un șarpe printre șirurile de dealuri. Thomas Nägler, în cartea dedicată așezării sașilor în Transilvania, înscrie numele satului Șmig (Schmiegen) în lista sa, fără să ofere o explicație legată de originea oiconimului. Numele localității este pomenit prima dată într-un document datat în 29 martie 1317.

Vezi mai mult

Satul Giacăș a aparținut urmașilor banului Symon de Szalók. Conform documentul din 1337, care reprezintă prima atestare documentară a localității, Giacășul aparținea fiului lui Symon, Mihail (Mychaelis), care avea în proprietate și moșiile Alma și Șmig. Moșia Giacăș. În 1910 localitatea avea 373 locuitori, din care 309 români, 40 germani şi 5 maghiari; 293 greco-catolici, 40 evanghelici şi 33 ortodocşi.

Vezi mai mult

Obiective turistice

Biserica Sfânta Treime

Biserica greco-catolică din piatră a fost construită în anul 1903 şi a fost sfințită inițial cu hramul Sfântului Vasile cel Mare, în prezent Sfânta Treime.
Lăcăşul de cult a avut un singur ctitor, pe Silimon Şerban. Ctitorii bisericilor ortodoxă şi greco-catolică erau rude, în sensul că o soră a lui Silimon Şerban a fost căsătorită cu un frate al avocatului Vasile Almăşan. S-a lucrat în acelaşi timp la ambele clădiri. Materialul de construcție folosit a fost cărămida, şarpanta a fost amenajată, aşa cum se obişnuia, din lemn, iar acoperirea s-a făcut cu țiglă. S-a preferat o construcție simplă, tip navă dreptunghiulară cu turn încorporat, terminată cu un altar semicircular.

Vezi mai mult

Sfânta Treime Alma

Biserica reformată

Biserica a fost construită în stil gotic în secolul al XV-lea. Ea se încadrează în tipul bisericilor sală, prevăzute în partea de est cu un cor cu închidere poligonală. Atât pereții sălii, cât și ai corului, sunt sprijiniți de contraforți în trepte, specifici arhitecturii gotice. Conform unei reprezentări grafice de la mijlocul secolului al XIX-lea, biserica avea un turn clopotniță din lemn, pe fațada de vest, înlocuit, ulterior, cu actualul turn zidit. Edificiul de cult nu a fost fortificat, așa cum sunt cele din localitățile învecinate. Înainte de Reformă, biserica a fost pictată în interior, cu diferite scene, reprezentând legende, personaje sau teme biblice, din care se mai păstrează doar fragmente.

Vezi mai mult

Biserica_reformata_din_Alma

Ultima actualizare: 13:37 | 16.02.2024

Sari la conținut